Rĕp'e-tēnd', n.
n. [Lat. repetendus, from repetere, to repeat, q. v.] (Math.) That part of a repeating decimal which recurs continually, ad infinitum.
n. [Lat. repetendus, from repetere, to repeat, q. v.] (Math.) That part of a repeating decimal which recurs continually, ad infinitum.